Entry of August, 4th, 2007

ESTI ATENT, TE FERESTI, NU ESTI IN DISPOZITIA NECESARA, N-AI TIMP PT ASA CEVA, SI DINTR-O DATA TE LOVESTE (APROAPE TE DARAMA). NICI NU-SI CERE SCUZE, N-AI OBSERVAT DE UNDE A VENIT SI NICI NU STII UNDE SE DUCE. OBSERVI DOAR CE ESTI ALTFEL ACUM CA TE-A BUSIT. N-AI FOST NICIODATA PREAGATIT, SI NICI NU VEI FII. NU PREA STII CUM SA-I FACI FATA, DAR INCERCI SA NU DAI GRESI. ITI PLACE SENTIMENTUL.

A VENIT, A STAT, DAR TREBUIE SI SA PLECE. CE FACI? CUM II FACI FATA?

TE-A LOVIT INTR-O ZI, NU SI-A CERUT SCUZE, TE-A MARCAT, SI ACUM PLECA FARA NICI UN CUVANT. NU MAI ESTE NICIO CALE DE INTOARCERE.

A PLECAT. ACUM STAI. ESTI DARAMAT. ASTEPTI. POATE VA VENI DIN NOU. ACUM SAU MAI TARZIU, TOT VA VENI.

S-A INTAMPLAT DIN NOU. IAR TE-A LOVIT. ACUM PARCA STII CUM SA TRATEZI TOATA CHESTIA ASTA. AI MAI MULTA EXPERIENTA. SPERI CA NU SE VA TERMINA LA FEL.

“SPERANTA MOARE ULTIMA”, ITI TOT REPETI. ACUM NU MAI PLEACA ASA DE REPEDE. STA MAI MULT.

DAR PANA CAND?

PT CAT TIMP?

NU STII SI NICI NU VREI SA AFLI. TOT CE CONTEAZA ESTE CLIPA PREZENTA.

MAINE NU EXISTA, IERI A FOST FRUMOS.

SPERI LA MAI MULT DE DATA ASTA.

SPERI IN CONTINUARE!

 

[12 Nov 2009]

Pentru tine, cel ce eşti atât de precaut: îmi vei da replica “Mai bine previi decât să tratezi.”, iar eu îţi spun că nu merge întotdeauna aşa. Lucrurile nu ies aşa cum sunt plănuite, de aceea viaţa este mai interesantă. Chestia aia care o face să fie picantă. Nu te poţi feri mereu. Mai trebuie şi să-ţi înfrunţi demonii. Ce nu te omoară, te face mai puternic. Nu-ţi mai fie frică, lasă-te purtat de val şi vei vedea că poate fi plăcut sentimentul.

He’s back

Yep, he’s back.

Stă iar pe colţul Lunii şi să uită la mine zâmbindu-mi.

Mi-a fost dor de el.

Nu ştiu unde a fost până acum.

Şi nici nu prea mă interesează, ştiu doar că acum a revenit.

Mă simt bine, uşor ameţită. Poate o fi şi din cauza vinului, poate şi din cauza… Lunii. )

Am ridicat ochii în sus astă-seară şi am văzut Luna.

Şi am văzut cum El mi-a făcut cu ochiul zâmbindu-mi.

Sunt iar aeriană )

¤¤¤

Cred că l-am visat acum câteva nopţi.

Nu sunt sigură pentru că spre dimineaţă îmi fug din minte aventurile de peste noapte.

Dar El iar a ieşit din umbră şi asta bucură.

¤¤¤

Nu s-a întors doar El. I’m back too!

Apa trece, pietrele rămân

“Apa trece, pietrele rămân.”

Mi s-a spus că orice lasă urme în final.

Şi tind să-i dau dreptate.

Însă ce se întâmplă cu acele urme? Că nu pot rămâne mereu atât de “proaspete”. Se mai netezesc, se umplu de “pământ”?

Sau doar sunt înlocuite de altele şi ele sunt uitate?!

S-a întâmplat.

A fost frumos.

S-a terminat.

Şi asta încă acum ceva vreme.

Dar… urmele încă nu au fost acoperite de altele.

Aştept. Sper. Visez?

În definitiv, urmele vor fi acoperite.

Pietrele vor rămâne, dar vor fi spălate de apa rece şi limpede de munte.

Ascuţite sau netede, pline de muşchi sau curate… voi păşi cu atenţie pe ele.

Apa va curge mereu şi va aduce cu ea un suflu nou şi răcoros asupra ideilor şi perspectivelor.

Mometan sunt în vacanţă, stau pe malul apei în iarbă la umbra salciei şi pescuiesc.

Cine ştie ce-mi cade în plasă

Big City Love

[Scuze, am "furat" clipul de la mister1ous , îmi place]

V for Vendetta, urmat de nişte Portishead

Mă simt bine, am o stare euforică chiar aş putea spune, şi cauza este destul de simplă. Am văzut un film bun, “V for Vendetta”, am dat peste o piesă în player care să susţină în continuare atmosfera filmului într-un fel. Am deschis geamul şi am văzut că plouă. Mirosul de vară mi-a reînviat simţurile, iar norii ce trec rapid pe cer mă fac să realizez că totul chiar este trecător. Este o scenă parcă desprinsă dintr-un film. Totul trece…

Come in closer

I want you to come in closer…

I want to feel you, to touch your skin,

I want to look into your eyes and see above us

The world that fly beyond our rational minds,

I want to smell the fresh cut grass under a blue sky and with you beside me,

To play with the wind…

Come in closer by my side to go in this amazing adventure called life.

Încă un an

Am mai înrămat un an şi l-am adăugat colecţiei după pereţii labirintului numit Timp. Cunoştinţele acumulate pe parcursul ultimului an sunt aşezate frumos în micile căsuţe ale piticilor veseli care locuiesc în capul meu. Amintirile stau sortate în cufărul roşu ce este acoperit de o iederă înflorită. Bănuiesc că trebuia să devin mai înţeleptă şi mai cumpătată însă analizând ultimile 3 luni din viaţa mea tocmai aşa nu am fost. Maya a fost mereu prezentă şi la fel de poznaşă. Nu m-am supărat pe ea ci eu sunt de vină că m-am alăturat jocului ei astfel pierzând noţiunea realităţii. Am fost la alergat după fluturi verzi şi albaştrii dar am prins doar unii galbeni O stea doar a mea străluceşte acolo sus şi ea mi-a fost arătată de către lupul cel alb. Mi-a spus să mă uit la cer atunci când sunt singură şi steaua îmi va reda încrederea în propriile mele forţe. Jocul flăcărilor focului ce cad pe fundalul vieţii mă tentează şi există posibilitatea să mă ard dacă nu voi fi atentă. Ţinutul meu de la capătul curcubeului a rămas în mare parte la fel, poate este puţin mai colorat decât anul trecut. Aştept în continuare a 22-a primăvară ce poate să-mi mai umple cazanul cu magie căci ea a scăzut. Şi tot atunci sper să-mi găsesc bagheta magică şi să-mi recapăt aripile. Şi, cine ştie, poate chiar să-l întâlnesc pe Alex.

Acum arunc cu praf de stele căzătoare împrejur şi aştept cuminte noul an ce mi s-a deschis în faţa ochilor. Primăvara îmi va încărca bateriile astfel încât să fac faţă noilor provocări ce pot apărea la tot pasul prin ţinului zorilor.

[Ziua mea de naştere a fost pe 22, dar ca de obicei persoane cunoscute nu şi-au adus aminte la timp de mine. Nu-mi mai fac sânge rău căci nu are rost. Cred că cer prea mult de ei. Poate că ar trebui să încep să cer mai mult de la mine şi nu de la ei. Trebuie să revin cu picioarele pe pământ şi să nu mai alerg după iluzii.]

Varianta B :))

Sunt: o fată cu licurici în cap şi cu aspiraţii de-a devenii o lupoaică

Aş vrea: să pot zbura şi teleporta

Păstrez: clipele înrămate pe pereţii labirintului Timpului

Mi-aş dori: bagheta magică a Zânei

Nu-mi place: de Scufiţa Roşie

Mă tem de: miezul nopţii

Aud: vocile păsărilor

Îmi pare rău că: am rămas fără praf de stele

Îmi plac: piticii mei care aleagă licuricii din cap

Nu sunt de acord cu: poveştile cu final previzibil

Cânt: în miez de noapte sub clar de Lună

Niciodată: nu aş lăsa Copilul din mine să se plictisească

Rar: dansez îmbrăcată sub razele Lunii

Plâng: pentru cei care nu mai văd micile minuni ale Naturii

Nu sunt mulţumită: că n-am ajuns să văd cerul înstelat stând pe câmp

Sunt confuză: în legătură cu planeta Pluto

Am nevoie: de steaua mea căzătoare

Ar trebui: să fiu mai atentă cu Jocul

Prima petrecere

Prima mea petrecere din cămin la care sunt invitată a fost aseară şi a ieşit foarte bine. Spre surprinderea mea chiar am reuşit să mă distrez şi să mă ameţesc )  [eram cam moleşită] (suc de mere/portocale roşii cu vodcă şi apoi vin de casă ). Însă trebuie să-i mulţumesc şi partenerului de dans căci fără el nu cred că aş fi dansat azi-noapte. Păcat că s-a spart destul de repede gaşca, dar poate data viitoare vom sta mai mult

La câţi mai mulţi ani înainte sărbătoritei şi la cât mai multe petreceri >:D<  :-*

Mărţişor fericit! :D

A fost 1 martie, deci a venit oficial primăvara

Îţi doresc o primăvară plină de Soare şi realizare pe toate planurile.

Azi a fost Baba mea