Astăzi e mare prostia la mine. Din neatenţie am călcat prost şi m-am ales cu o entorsă de toată frumuseţea, iar din prostie am vrut să fac o glumă cu un prieten şi mi-a ieşit o tâmpenie pe gură, sper că nu l-am rănit. Ah, ca să nu mai zic că n-am prins loc în tren, când aseară am avut o ofertă avantajoasă de a veni acasă cu maşina şi am refuzat-o. Per total, azi am făcut doar tâmpenii şi din păcate ziua nu s-a terminat
E-n floare Poli, colorată toată şi-nverzită. Şi-au făcut apariţia şi păsările vesele. Îmi place acum se ea, pare mai umană
) Şi în faţa căminelor datorită pomilor înfloriţi şi a florilot voioase, seara se strâng ciorcine studenţii pe băncuţe, mai la o vorbă, mai la un badminton, mai la o sămânţă (că deh, e cald afară şi e păcat să nu se facă covor de coji în faţa căminului). Eh, ce mai, voie mare. Însă acum se lasă răcoare după ora 22 şi lumea se retrage, dar o să fie aglomeraţie mare la vară până spre dimineaţă cred. O să aflu pe pielea mea, acum că am pierdut privilegiul de a sta la parter pe partea “chill” a căminului.
It was me on that road
But you couldn’t see me
Too many lights out, but nowhere near here
It was me on that road
Still you couldn’t see me
And then flashlights and explosions
Roads end getting nearer
We cover distance but not together
I am the storm I am the wonder
And the flashlights nightmares
And sudden explosions
I don’t know what more to ask for
I was given just one wish
It’s about you and the sun
A morning run
The story of my maker
What I have and what I ache for
I’ve got a golden ear
I cut and I spear
And what else is there
Roads and getting nearer
We cover distance still not together
If I am the storm if I am the wonder
Will I have a flashlights nightmares
And sudden explosions
There’s no room where I can go and
You’ve got secrets too
I don’t know what more to ask for
I was given just one wish
I want you to come in closer…
I want to feel you, to touch your skin,
I want to look into your eyes and see above us
The world that fly beyond our rational minds,
I want to smell the fresh cut grass under a blue sky and with you beside me,
To play with the wind…
Come in closer by my side to go in this amazing adventure called life.
Am mai înrămat un an şi l-am adăugat colecţiei după pereţii labirintului numit Timp. Cunoştinţele acumulate pe parcursul ultimului an sunt aşezate frumos în micile căsuţe ale piticilor veseli care locuiesc în capul meu. Amintirile stau sortate în cufărul roşu ce este acoperit de o iederă înflorită. Bănuiesc că trebuia să devin mai înţeleptă şi mai cumpătată însă analizând ultimile 3 luni din viaţa mea tocmai aşa nu am fost. Maya a fost mereu prezentă şi la fel de poznaşă. Nu m-am supărat pe ea ci eu sunt de vină că m-am alăturat jocului ei astfel pierzând noţiunea realităţii. Am fost la alergat după fluturi verzi şi albaştrii dar am prins doar unii galbeni
O stea doar a mea străluceşte acolo sus şi ea mi-a fost arătată de către lupul cel alb. Mi-a spus să mă uit la cer atunci când sunt singură şi steaua îmi va reda încrederea în propriile mele forţe. Jocul flăcărilor focului ce cad pe fundalul vieţii mă tentează şi există posibilitatea să mă ard dacă nu voi fi atentă. Ţinutul meu de la capătul curcubeului a rămas în mare parte la fel, poate este puţin mai colorat decât anul trecut. Aştept în continuare a 22-a primăvară ce poate să-mi mai umple cazanul cu magie căci ea a scăzut. Şi tot atunci sper să-mi găsesc bagheta magică şi să-mi recapăt aripile. Şi, cine ştie, poate chiar să-l întâlnesc pe Alex.
Acum arunc cu praf de stele căzătoare împrejur şi aştept cuminte noul an ce mi s-a deschis în faţa ochilor. Primăvara îmi va încărca bateriile astfel încât să fac faţă noilor provocări ce pot apărea la tot pasul prin ţinului zorilor.
[Ziua mea de naştere a fost pe 22, dar ca de obicei persoane cunoscute nu şi-au adus aminte la timp de mine. Nu-mi mai fac sânge rău căci nu are rost. Cred că cer prea mult de ei. Poate că ar trebui să încep să cer mai mult de la mine şi nu de la ei. Trebuie să revin cu picioarele pe pământ şi să nu mai alerg după iluzii.]
Sunt: o fată cu licurici în cap şi cu aspiraţii de-a devenii o lupoaică
Aş vrea: să pot zbura şi teleporta
Păstrez: clipele înrămate pe pereţii labirintului Timpului
Mi-aş dori: bagheta magică a Zânei
Nu-mi place: de Scufiţa Roşie
Mă tem de: miezul nopţii
Aud: vocile păsărilor
Îmi pare rău că: am rămas fără praf de stele
Îmi plac: piticii mei care aleagă licuricii din cap
Nu sunt de acord cu: poveştile cu final previzibil
Cânt: în miez de noapte sub clar de Lună
Niciodată: nu aş lăsa Copilul din mine să se plictisească
Rar: dansez îmbrăcată sub razele Lunii
Plâng: pentru cei care nu mai văd micile minuni ale Naturii
Nu sunt mulţumită: că n-am ajuns să văd cerul înstelat stând pe câmp
Sunt confuză: în legătură cu planeta Pluto
Am nevoie: de steaua mea căzătoare
Ar trebui: să fiu mai atentă cu Jocul
Sunt: în general o fire veselă şi puţin visătoare
Aş vrea: să am mai multă încredere în puterile mele
Păstrez: amintirile, chiar şi pe cele dureroase
Mi-aş dori: să ies cât mai repede din starea în care sunt
Nu-mi place: ipocrizia
Mă tem de: singurătate şi durere fizică
Aud: imagini şi doar ce-mi convine
Îmi pare rău că: nu ştiu să citesc mai bine oamenii
Îmi plac: pisicile şi, oarecum, provocările
Nu sunt de acord cu: religia în actuala formă
Cânt: doar în vis
Niciodată: nu aş refuza să ajut o persoană atunci când pot
Rar: mă uit la filme horror
Plâng: ca să ma descarc
Nu sunt mulţumită: de felul în care am tratat până acum viaţa
Sunt confuză: în legătură cu mine
Am nevoie: de dragoste
Ar trebui: să fac mai mult decât zic
Leapşa merge mai departe la cine vrea să se joace puţin, dar şi la Chris.
S-a născut într-o zi de primăvară, când zorii zilei abia apăreau iar Soarele se pregătea să răsară. Animalele încă erau somnoroase şi florile primeau roua noii zilei. Era o fetiţă frumuşică, cu cârlionţi ca de aur şi ochi ca de smarald. Se spune că ielele au dansat pentru ea în noaptea venirii ei pe lume prezicându-i un destin aparte. Anii treceau pe nesimţite şi ea creştea ca orice copil. Se juca sub razele calde ale Soarelui alergând fluturi şi îngrijind animalele ce-i ieşeau în cale.
*** Aş vrea să continui povestea dar nu mai pot. Am pierdut cuvintele. Într-o singură clipă de neatenţie am pierdut magia cuvântului. O fi pierdută şi magia din mine?
A fost oare rai sau doar o iluzie frumos ambalată?
Acum m-am trezit şi refuz să mai fiu o păpuşă controlată.
Am fugit de toate minciunile tale.