S-a născut într-o zi de primăvară, când zorii zilei abia apăreau iar Soarele se pregătea să răsară. Animalele încă erau somnoroase şi florile primeau roua noii zilei. Era o fetiţă frumuşică, cu cârlionţi ca de aur şi ochi ca de smarald. Se spune că ielele au dansat pentru ea în noaptea venirii ei pe lume prezicându-i un destin aparte. Anii treceau pe nesimţite şi ea creştea ca orice copil. Se juca sub razele calde ale Soarelui alergând fluturi şi îngrijind animalele ce-i ieşeau în cale.

*** Aş vrea să continui povestea dar nu mai pot. Am pierdut cuvintele. Într-o singură clipă de neatenţie am pierdut magia cuvântului. O fi pierdută şi magia din mine?

Anunțuri